Fug, fără ca să se uite în urmă

cuibaru

Tatiana Cuibaru

Eram atât de entuziasmată şi inspirată, atunci când scriam despre tinerii care au iniţiat afaceri. Aici, acasă, în ţara lor natală. Unii dintre ei încercau să pună pe roate o afacere după ce terminase studiile universitare sau nişte cursuri de formare profesională, alţii – după revenirea recentă de peste hotare. Eram bucuroasă pentru ei, căci au reuşit să îşi găsească un rost în viaţă la cei 20 şi ceva de ani. Am scris despre tânărul care confecţiona obiecte de artizanat pentru grădini. Făcea artă în miniatură, animăluţele şi spiriduşii  din ceramică păreau atât de adevăraţi. Şi acum îmi amintesc prima impresie a unei fetiţe de 5 anişori care văzuse în grădina mea spiriduşul cu un deget în nas, iar din papucul rupt i se vedea degetul mare. Am scris şi despre doi tineri ambiţioşi care au încercat să crească ciuperci. Am scris despre tânăra care creştea căpşune, alta care confecţiona bijuterii… Cu regret, nici unul dintre aceşti tineri nu şi-a dezvoltat afacerea. Unde credeţi că au plecat? Desigur, peste hotare sau, cum a remarcat unul dintre ei, mai în glumă, mai în serios – au luat calea pribegiei. Dar erau toate premizele pentru a se stabili acasă, să-şi facă o carieră. Un lucru le-a lipsit: nu au avut susţinere din partea autorităţilor.
S-ar părea că este o afirmaţie greşită. Atâtea programe se lansează, atâtea proiecte se implementează pentru tinerii care doresc să iniţieze afaceri. Coordonatorii se laudă că  zeci de tinerii au beneficiat de consultanţă, au fost finanţaţi, au fost ajutaţi… Tinerii însă susţin că toate acestea sunt doar vorbe goale. Nu există nici facilităţi fiscale, nici scutiri de la plata contribuţiilor la asigurările sociale, nici cele medicale, cel puţin în primii ani de activitate. Tinerii învaţă şi o lecţie dură – se ciocnesc cu corupţia în diferite structuri, cu birocraţia.
Iată, de exemplu, tinerii care au început să crească ciuperci. Atunci când discutam cu ei, m-au rugat să nu scriem cu precizie unde îşi desfăşoară activitatea. Cică, anumite organe de control în aşa mod îşi pescuiesc viitorii plătitori de amenzi, iar ei nu reuşise să îşi aducă în ordine toate actele necesare. Au deschis mai multe uşi şi de câteva săptămâni aşteaptă ca birocraţii să semneze actele, iar aceştia ori sunt ocupaţi, ori sunt în deplasare. Amară a fost şi soarta sculptorului, care a pus atâta speranţă în coordonatorii de proiecte. I s-a promis că după ce va asista la cursuri de lansare într-o afacere, va primi şi susţinere financiară, mai ales că deja avea ideea de afacere. După câteva săptămâni de participare la tot felul de lecţii ţinute de oamenii care doar din teorie ştiu cum trebuie să înceapă  o afacere, a fost anunţat că finanţare nu va fi.
Iată câteva dovezi clare că statul nu întreprinde măsuri concrete pentru a-i stimula pe tineri să rămână acasă, iar cei care deja au încercat pâinea amară de businessman, de cele mai multe ori, abandonează afacerea, pleacă peste hotare, fără ca să se uite în urmă.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Acasa | Contacte | Despre noi | Price list | Obiectiv European | Publicitate