Generaţiei în creştere – o alimentaţie sănătoasă

La începutul anilor 90, în oraşul Ungheni îşi desfăşurau activitatea 12 instituţii preşcolare. Procesul de privatizare, micşorarea numărului de copii în grădiniţe au făcut ca autorităţile să ia măsuri drastice: închiderea, vînzarea bunurilor imobile sau reorganizarea unor instituţii. “La moment aproximativ 1900 de copii frecventează cele cinci grădiniţe în regim deplin, dintre care 3 cu profil român, una cu profil rus şi o grădiniţă mixtă”, a menţionat Viorica Cotici, specialist în cadrul Direcţiei Generale Raionale Învăţămînt, Tineret şi Sport.

Numărul impunător de copii plasaţi în grădiniţe vorbeşte şi despre necesitatea unei atitudini serioase faţă de alimentaţia lor, căci, după cum se ştie, cea mai mare parte a zilei ei şi-o petrec anume în grădiniţă. Cheltuielile bugetare anuale aprobate pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare din oraş constituie 7973 lei, iar ale unui elev – 7400 lei.
Pentru alimentarea unui copil la grădiniţă se aloca zilnic 14,1 lei, inclusiv 9,1 lei – din mijloacele bugetare şi 5 lei drept plata părinţilor, adică mijloace speciale. Pentru comparaţie: în anul trecut din buget s-au alocat cîte 8,2 lei şi 5 lei din mijloace speciale. Anual pentru alimentaţia unui copil în grădiniţă părinţii achită 850 lei, reieşind din 170 de zile posibile frecventate.
Comparativ cu anul precedent s-a majorat şi suma resurselor bugetare zilnice alocate pentru alimentarea copiilor în şcoli (clasele I-IV). Dacă anul trecut micul dejun al unui elev mic a costat 5 lei, în prezent el valorează 6 lei. Vom menţiona, că normele financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative pentru anul curent au fost aprobate în temeiul hotărîrilor Guvernului nr. 234 din 23 februarie 2005 „Cu privire la alimentarea elevilor” şi nr. 198 din 16 aprilie 1993 „Cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile”.
Despre varietatea de bucate şi calitatea lor, după părerea noastră, cel mai bine şi în cunoştinţă de cauză pot vorbi preşcolarii şi părinţii acestora.
Tatiana S., mămică a doi copii, ne-a spus că ei vin la grădiniţă cu plăcere şi, din spusele dădacei, mănîncă tot ce li se oferă. Ce-i drept, cel mic, odată ajuns acasă, cere imediat de mîncare.
Laura, care frecventează aceeaşi grădiniţă, mănîncă cu plăcere supa de mazăre şi bea tot ceaiul, care, după spusele ei, e dulce şi călduţ. În schimb, nu-i place laptele fiert a doua oară şi ghiveciul din legume.
Elena Ţ., mămică a trei copii, de altfel, scutită de plata pentru grădiniţă, căci face parte dintr-o familie socialmente vulnerabilă, a spus că duce cei doi copii la grădiniţă mai mult pentru alimentaţie, căci acasă nu are posibilitatea de a-i hrăni variat şi la oră fixă. Totodată, dînsa ar dori şi ea să se angajeze la vreo grădiniţă din oraş, căci, cum spune ea, s-ar putea pricopsi cu ceva aici. Dînsa spune că a observat cum uneori unele ajutoare de bucătari ar pleca seara de la grădiniţă cu găleata plină cu resturi de mîncare.
Am avut ocazia să fiu prezentă la masa de la prînz în una din grupele mici de la grădiniţa „Steluţa”. Se auzea numai zgomotul de la lingura atinsă de farfuria de metal. La prînz copiii au primit supă cu arpacaş şi cartofi, terci de hrişcă cu sos de carne de pui, compot din prune uscate, pîine. La micul dejun copiii au avut, în ziua respectivă, terci de mei cu lapte, unt şi zahăr, pîine cu unt, ceai cu zahăr şi biscuiţi. Cina copiilor a fost alcătuită din paste făinoase cu unt şi zahăr, ceai cu zahăr. În sumă alimentaţia unui copil, conform meniului, în ziua respectivă a costat 12,86 lei. Întrebată de ce suma e mai mică decît normativele, Lucia Gavriliuc, directoarea grădiniţei, ne-a spus că restul se va trece pentru o altă zi din luna curentă, atunci cînd copiii vor primi copturi şi lapte de două ori pe zi şi pentru aceasta trebuie rezervată o sumă mai mare.
Am decis să apelăm şi la opinia specialiştilor competenţi la capitolul alimentaţie a copiilor, şi anume a medicilor de la Centrul Medicină Preventivă (CMP). Chiar din start, Viorel Bradu, medic-şef, ne-a spus că în componenţa grupului de lucru pentru desfăşurarea licitaţiei de achiziţionare a produselor ce urmează a fi folosite în alimentaţia copiilor ar fi binevenită includerea şi a unor medici din cadrul Centrului Medicină Preventivă care cunosc mai bine necesităţile copiilor şi, mai ales, vor acorda atenţie mai mare calităţii produselor. De altfel, în acest grup de lucru şi-ar fi găsit locul şi cei care nemijlocit participă la elaborarea meniului în grădiniţe şi instituţii preuniversitare, adică asistenţii medicali, managerii şi şefii de gospodării şi, nu în ultimul rînd, părinţii.
Săptămîna trecută, în urma unui control de rutină, medicii de la CMP au colectat 35 mostre de produse agroalimentare. La momentul scrierii materialului, am dorit să aflăm de la primarul oraşului, Alexandru Ambros, unde şi cum au fost procurate legumele şi fructele, dar nu l-am putut contacta (3 martie). Tatiana Pavliuc, contabil-şef la primăria oraşului, ne-a comunicat că abia acum se pregăteşte pachetul de documente pentru a fi achiziţionate legumele şi fructele. Din spusele dînsei, legumele ar fi fost procurate de la o persoană fizică(!) anul trecut şi mai sînt folosite în alimentaţie.
În certificatul de confirmare prezentat la una din grădiniţe, este indicat că ceapa, sfecla roşie, cartofii, morcovii sînt procuraţi de la Morenii Noi, toate aceste produse nu ar conţine nitraţi, despre care fapt confirmă şi semnătura persoanei responsabile de aceasta. Din păcate, rezultatele de laborator, în unele cazuri, au scos în lumină şi alte date.
Conform datelor CMP, au fost depistate unele mici depăşiri ale normelor la nitraţi în cartofi şi ceapă. Testele de laborator au confirmat rezultate diferite la aceleaşi produse agroalimentare în diferite instituţii, ceea ce ar însemna că livrarea de legume s-ar efectua de la mai mulţi furnizori. Dar aceasta este numai o ipoteză, chiar dacă e exprimată de unii specialişti. E foarte greu de a găsi şi procura legume de calitate înaltă, chiar şi în magazin, de piaţa comercială nici nu mai vorbim.
Desigur, mai totdeauna poziţiile gestionarilor de fonduri şi ale CMP sînt diferite, chiar contrare deseori. Probabil, aceasta e rezultatul unor lacune în stabilirea unei conlucrări eficiente între autorităţile publice şi organele competente. Iar aceste lacune pot fi înlăturate, mai întîi de toate, prin participarea specialiştilor competenţi în activitatea grupului de lucru care se ocupă cu achiziţiile produselor agroalimentare pentru necesităţile instituţiilor preuniversitare şi preşcolare. Poziţiile pot fi contradictorii, dar rezultatul general trebuie să fie unul: organizarea unei alimentaţii sănătoase a generaţiei în creştere.