Apă e multă, dar nu avem ce bea

În raionul Ungheni, apele revărsate din Prut au inundat peste 30 de fîntîni şi două izvoare. Potrivit lui Serghei Malenda, medic igienist la Centrul Sănătate Publică (fostul Centru Medicină Preventivă), aceste date au fost prezentate de serviciile Direcţiei Situaţii Excepţionale. Cu el vom vorbi, ca de obicei, despre calitatea apei.
Probe de apă din Prut, după creşterea nivelului lui...

În raionul Ungheni, apele revărsate din Prut au inundat peste 30 de fîntîni şi două izvoare. Potrivit lui Serghei Malenda, medic igienist la Centrul Sănătate Publică (fostul Centru Medicină Preventivă), aceste date au fost prezentate de serviciile Direcţiei Situaţii Excepţionale. Cu el vom vorbi, ca de obicei, despre calitatea apei.
Probe de apă din Prut, după creşterea nivelului lui, şi din izvoarele situate de-a lungul graniţei de inundare, cum sînt cele din Măcăreşti, în număr de 8, specialiştii au colectat la începutul lunii. Apropo, în izvoare apa e bună, şi inundaţia nu are nici o legătură cu calitatea ei. Apa din ele poate fi consumată fără grijă.
Apa din Prut e bună în ce priveştre indicii chimici, dar nu corespunde normelor la conţinutul de enterococi – un grup de bacterii intestinale care, în anumite condiţii, provoacă infecţii intestinale. În plus, secţia epidemiologie a colectat probe la vibrionul de holeră şi floră patogenă nu numai din Prut, unde, de altfel, n-au fost depistaţi nici unii, nici alţii, ci şi din lacurile Bereşti şi Delia, unde vibrionul a fost găsit. Apeductul din Ungheni funcţionează bine, apa se dezinfectează, a fost ridicat conţinutul rezidual de clor de două ori peste normă, pentru a exclude influenţa viiturilor.
N-au fost luate probe din fîntînile inundate din Măcărăeşti, deoarece nu are rost, populaţia a fost avertizată ca să nu folosească apa. Primarului, şi nu doar celui de Măcăreşti, i s-a înmînat o prescripţie, chiar s-a calculat cantitatea necesară de clorură de var. Acum totul depinde de primăriile situate în zona de revărsare a Prutului.
Serghei Malenda a spus că s-a decis să se dezinfecteze toate fîntînile în care a pătruns apa din rîu. Interlocutorul a atenţionat asupra faptului că apele de ploaie au impurificat nu numai fîntînile inundate, ci şi multe altele, fiindcă au spălat totul de pe dealuri şi de la gunoişti. Iată de ce trebuie să se efectueze dezinfectarea tuturor surselor de aprovizionare cu apă.
Dar oamenii oricum sînt nevoiţi să folosească această apă? Desigur, dar se adresează la centru, se plîng că apa e tulbure, are miros. Se străduie să ia apă anume din fîntînile în care, după părerea lor, e mai bună şi izvorul e întreţinut într-o stare cît de cît normală.
Care e ieşirea din situaţia creată? Pentru a fi protejaţi, apa trebuie fiartă, iar la pregătirea bucatelor este prelucrată termic. Totodată, nu trebuie de pierdut timpul, oamenii să nu aştepte ca să facă ceva primăria, ci să se adune şi să cureţe fîntînile. Cum se face acest lucru? Se pompează apa, se scoate nămolul care se îngroapă la o distanţă de cel puţin 50 m de fîntînă, se pregăteşte soluţia de clorură de var în proporţie de 400-600 g la o tonă de apă şi se toarnă pe pereţii fîntînii, se lasă 24 de ore şi din nou se pompează apa din fîntînă. Apa poate fi lăsată, dar în acest caz fîntîna se închide pe o săptămînă. După aceasta apa poate fi folosită, dar n-ar fi rău să invite Centrul Sănătate Publică pentru a face analize de apă. Dar dacă, pur şi simplu, se va arunca în fîntînă clorură de var? Situaţia va fi salvată dacă fîntîna a fost curăţată primăvara, dar dacă e murdară - nu are rost, deoarece apa oricum va rămîne de o calitate proastă.
Acum situaţia e mai complicată decît în anul 2008? „N-aş spune. Anul acesta s-a reacţionat mai operativ, şi, cu toate că inundaţiile au fost mai puternice, în 2008 au fost inundate suprafeţe mai mari”.